In Romania, exista mai multe generatii pe piata bijuteriilor de autor, dar s-au afirmat public cei care au intre 20 de ani si 40 de ani, dintre care unii au cucerit premii internationale de design (n.red. - de exemplu, David Sandu).
Karl Heinz spune ca in Romania sunt peste 50.000 de bijutieri, dintre care 10 - 15 fac bijuterie de autor, cativa fiind membri PBR.
“Acesta piata poate sa ajunga la cel putin 10% din volumul pietei per total. Aceasta dezvoltare este posibila in cativa ani, in functie de intelegerea ca atare de catre un strat din ce in ce mai mare al populatiei ”, subliniaza Karl Heinz.
Designerii spun ca bijuteria de autor necesita pregatire, experienta si investitie.
De obicei, in Romania, bijutierii de autor sunt autodidacti, pentru ca in tara noastra nu exista scoli de profil. Astfel, cei care vor sa devina bijutieri o pot face pe cont propriu, pot sa se angajeze la ateliere de bijuterii sau sa invete la scoli din afara tarii. In tarile dezvoltate, arta realizarii de bijuterii se invata la marile universitati.
Carla Szabo adauga faptul ca, in aceste conditii, tinerii bijutieri experimenteaza si descopera singuri tehnicile, astfel incat perfectionarea vine in timp si prin perseverenta.
“Creatorul trebuie sa se dezvolte pe mai multe planuri - marketing, relatii cu publicul, trebuie sa se documenteze sa stie ce se cere, unde poate expune si asa mai departe”, adauga designer-ul de bijuterii Elena Crisan.
Bijutierii de autor sunt si designerii dispusi sa experimenteze si "sa se joace".
“Experimentul si impactul asupra contextului decid traiectul jocului. Pregatirea si experienta conteaza mai ales pentru designer, aici este instalata placerea jocului in laborator, adica placerea designerului”, detaliaza Mihaela Tarhuna.
Evolutia pietei
Piata bijuteriilor de autor si-a reluat dezvoltarea in Romania acum doi - trei ani, ca urmare a interesului tot mai mare din partea cumparatorilor si designerilor. Asta dupa ce in anii comunismului dezvoltarea acestei piete a fost oprita. Inainte de 1989, doar cativa bijutieri (Viorica Farcasu, Doru Coada, Marian Nacu, Teo Ghetiu, Rolando Negoita si Cornel Abrudan etc) faceau meseria pe cont propriu, fiind priviti ca "elemente turbulente" si marginalizati.
Karl Heinz leaga interesul din ultimii ani pentru bijuteriile de autor si de saturatia de “turcisme” a oamenilor interesati de bijuterii.
Carla Szabo caracterizeaza piata ca fiind imatura si timida si spune ca una din marile calitati ale bijuteriei contemporane, si mesajul sau cel mai valoros, este acela ca frumosul este peste tot si in toate si trebuie doar sa il vezi si sa iti doresti ca si ceilati sa il vada prin ochii tai.
David Sandu descrie piata bijuteriei de autor ca fiind extrem de spectaculoasa prin diversitatea si vastitatea ei, fiind la fel de multe genuri si stiluri ca si in pictura sau in literatura.
"Pentru ca face parte din piata artei contemporane si bijuteria de autor este influentata de fluctuatiile financiare. In timpuri de inflorire economica sunt incurajati designerii si artisii care fac arta experimentala si se folosesc de materiale alternative. In vremuri de criza, clientii isi amintesc de notiuni precum briliant, platina, cutie de valori. Si asa creste segmentul de creatori cu formatie tehnica clasica, dar cu viziune estetica, bineinteles, contemporana”, completeaza David Sandu.
Factorii pozitivi care influenteaza piata bijutierilor de autor sunt reprezentati de targurile si expozitiile de profil (n.red. - precum “Autor” si “Extins”) si de magazinele care vand piese unicat.
Elena Crisan ii mentioneaza printre factorii pozitivi si pe artistii deschisi publicului, care participa cu colectii noi la manifestarile de profil.
Mihaela Tarhuna adauga faptul ca kitsch-ul nu dauneaza acestei piete, pentru ca deschide un apetit special pentru altceva.
Elena Crisan enumera ca factori negativi pentru aceasta piata indiferenta, lipsa de informare si superficialitatea unora dintre potentialii clienti.
Carla Szabo adauga pe lista factorilor negativi rezistenta cumparatorului in forma impamantenita a ideii de bijuterie si a valorii exclusive a acesteia.
Karl Heinz completeaza ca autoritatile statului cu atributiuni de control in domeniu mai au inca o tinuta anacronica fata de operatorii cu metale si pietre pretioase, subliniind ca acestia sunt fostii militieni si functionari din cadrele PCR si UTC. El exemplifica situatia cu faptul ca, pana in anul 2004, a fost in vigoare decretul 244 din 1978, care a reglementat monopolul strict al statului in operatiuni cu metale si pietre pretioase, si cu legislatia fiscala din domeniu, precum accizele.
Redactor: Alina Botezatu
Un material startups.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu